EXTRAS DIN CARTEA ERA METAMODERNA A LUI SHRI MATAJI NIRMALA DEVI

" In scrierile numite Purana, timpurile modeme în care trăim sunt denumite Kali Yuga, era confuziei şi a conflictelor. Yuga (vârstă, în sanscrită) sunt perioade de câteva mii de ani, care se succed într-o progresie ciclică. Dwapara Yuga a fost cea de a doua eră, când oamenii au început să-şi piardă unele dintre marile calităţi pe care le-au avut în prima eră (Vârsta de Aur), iar Kali Yuga (vremurile moderne) a marcat punctul inferior al evoluţiei morale şi spirituale a ciclului. Kali Yuga este urmată de Krita Yuga, era trans­formării sau a realizării experienţei spirituale care, în final, va duce la Satya Yuga, era adevărului, a realităţii, în care vor reveni Vremurile de Aur şi toate facultăţile omului vor începe să se mani­feste din nou în toată măreţia lor. Astfel, potrivit Puranelor, umani­tatea are mari speranţe de a se bucura de Satya Yuga. care va aduce pace, armonie şi iubire divină.

Dacă facem legătura între Kali Yuga, aşa cum este descrisă în Purane, şi stadiul actual al societăţii noastre, s-ar părea că perioada cea mai rea din Kali Yuga a început în cursul primului sfert al acestui secol. Este aproape incredibil modul radical în care cul­tura şi gândirea s-au schimbat într-un răstimp atât de scurt, în spe­cial în Vest. în Kali Yuga, toate valorile tradiţionale sunt din ce în ce mai depreciate şi chiar abolite, iar rătăcirea morală este uriaşă. în acelaşi timp, se caută febril noi forme de ordine. Puranele spun că, atunci când se va atinge punctul maxim al decăderii, oamenii vor pierde orice contact cu simţul interior al dharmei (simţul înnăscut al dreptăţii). Atunci, binele va fi confundat cu răul. Copiii nu-şi vor mai respecta părinţii. Bărbaţii vor gândi şi se vor comporta ca femeile, iar femeile vor deveni asemenea bărbaţilor. Cele mai decăzute specimene umane vor ocupa poziţii de autoritate şi putere, iar oamenii cu un înalt nivel spiritual vor fi marginalizati şi dispreţuiţi.

Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, a început să se manifeste era de tranziţie denumită Krita Yuga, care vesteşte debutul unei noi Satya Yuga. Krita Yuga este o perioadă excepţională de ascensiune spirituală, atunci când Puterea Divină Atotpătrunzătoare - care în sanscrită poartă numele de Param Chaitanya - devine activă la nivelul existenţei umane obişnuite. S-a prezis că această activitate divină va aduce mult aşteptata Satya Yuga, era evoluţiei şi a ascensiunii spirituale. Toate semnele arată că era Adevărului este în plină desfăşurare acum, când putem vedea foarte clar, de exemplu, cum

oameni obişnuiţi devin con­ştienţi de adevărul şi realitatea absolută prin Sahaja Yoga. Sahaja Yoga este unirea spontană a conştiinţei individuale cu Puterea Divină Atotpătrunzătoare prin trezirea energiei remanente Kundalini, care există în stare latentă în toate fiinţele umane, în osul triunghiular de la baza coloanei vertebrale denumit sacrum - osul sacru.

Krita Yuga se caracterizează şi prin faptul că minciuna şi fal­sul conţinute în toate religiile de suprafaţă, sau proprii oamenilor necinstiţi şi lipsiţi de patriotism care deţin puterea, vor fi în mod automat scoase la iveală. Vor fi daţi în vileag toţi falşii profeţi şi con­ducătorii de culte, vor fi dezvăluite toate organizaţiile care, în numele lui Dumnezeu, propovăduiesc falsul şi ura, deoarece în Krita Yuga adevărul va ieşi la lumină. Vor fi demascaţi toţi afaceriştii corupţi şi maeştrii falşi.

A doua particularitate din Krita Yuga este că, de cîte ori există abateri de la dharma (legile intrinseci, divine ale Dreptăţii, care sunt înnăscute şi care o reglementează), efectele acestor abateri se vor reflecta asupra existenţei umane, asupra întregii structuri a lumii şi asupra cosmosului, ca rezultat al unei acţiuni de compensare core­spunzătoare. Acesta poartă denumirea de „Legea polarităţii" (Karma Phalam - roadele acţiunii - ', în limba sanscrită) care înseamnă că, indiferent de ceea ce face omul, el va culege roadele acţiunilor sale: .Cum semănaţi, aşa veţi culege." Astfel, în decursul acestei Yuga, oamenii îşi vor primi fiecare Karma Phalam. Dacă şi-au dus viaţa în conformitate cu legile universale şi eterne ale fiinţei (dharma), ei se vor bucura de o existenţă armonioasă şi îmbelşugată. Dacă, însă, ei s-au abătut de la calea de mijloc a

Dharmei, fie În plan individual, fie în plan colectiv, va trebui ca ei să plătească în cursul acestei vieţi.

in Krita Yuga pot exista multe suferinţe, ceea ce este trist, dar toate acestea nu sunt decît efectul propriilor acţiuni, cu dâre trebuie să ne confruntăm. Desigur că suferinţa poate fi evitată. în cazul în care oamenii îşi realizează ascensiunea către ceea ce în Yoga se numeşte starea spiritului sau Unirea cu puterea divină. Manifestarea pedepsei şi a dării în vileag din Krita Yuga, conform legii polarităţii, va exista atâta timp cât noi nu vom accepta calea spiritualităţii, sin­gura soluţie autentică şi cu adevărat satisfăcătoare pentru fiinţele omeneşti. Suferinţele care se abat asupra oamenilor, atât în plan individual cât şi colectiv, nu reprezintă nimic altceva decât propria lor Karma Phalam, deci rezultatul propriilor lor opţiuni.

In ciuda acestui aspect, totuşi, Krita Yuga este şi o eră plină de binecuvîntare pentru cei care sunt în mod autentic căutători înfo­caţi ai adevărului. In Krita Yuga există prilejuri unice pentru trans­formarea Sinelui, când, odată cu evoluţia lor, căutătorii vor atinge un nivel foarte înalt al spiritualităţii. In Krita Yuga, puterea compasiunii şi iubirii divine (Param Chaitanya) este atît de mare încît cei care au comis greşeli şi suferă în consecinţă sunt mântuiţi de suferinţele lor prin activitatea acestei iubiri divine atotpătrunzătoare. Se mai spune, de asemenea, în Purane, că puterea remanentă (acea energie înnăscută care ne îndeamnă mereu să căutăm tot mai sus şi care ne conferă ascensiunea spirituală), numită Kundalini, va fi trezită şi va dărui căutătorilor Realizarea Sinelui (cunoaşterea Sinelui). De asemenea, această putere le va aduce fericirea fizică, emoţională şi spirituală, iar toate problemele izvorâte din fiinţa noas­tră interioară sau din centrii de energie ai corpului nostru subtil vor fi rezolvate prin activitatea spontană de purificare şi de armonizare a lui Kundalini. Se vor rezolva astfel toate problemele individuale, precum şi cele colective sau sociale create de oameni. Se spune, însă, că starea respectivă este destinată numai acelora care. prin ascensiunea lor, au atins starea Sinelui. Toate aceste profeţii străvechi se pot constata cu deosebită claritate în zilele noastre.

Bhrigu Muni a fost un înţelept indian pe care mulţi îl consideră un pionier al astrologiei. In cartea sa Nadi Granth. el a făcut preziceri clare referitoare la vremurile modeme. El a prezis îndeosebi modul

în care Kundalini va fi trezită spontan prin Sahaja Yoga, adică prin unirea spontană cu Divinul, devenind mijlocul pentru transformarea individuală şi colectivă, graţie învăţăturilor date de încarnarea unui mare yoghin. Acest yoghin va fi un maestru fără egal al energiei Kundalini şi îi va învăţa pe toţi oamenii secretele străvechi ale trans­formării Sinelui. Acestea sînt vremurile descrise sub numele de Judecata de Apoi" în Biblie şi sub numele de „Kiyama" sau „Timpul Reînvierii" în Coran. Astrologii le numesc „Era Vărsătorului", vre­mea renaşterii şi a unei mari evoluţii spirituale pe Pământ.

Desigur că acestea mai sunt şi vremurile ştiinţei şi tehnicii în care fiinţele umane au progresat dincolo de stadiul credinţei oarbe. La vremea Judecăţii de Apoi, a Reînvierii, omul nu are nevoie şi nu trebuie să creadă orbeşte tot ce se afirmă despre înălţarea spirituală sau despre mântuire, ci trebuie să privească totul ca pe o ipoteză, observând faptele cu o minte deschisă, asemenea unui om de ştiinţă. Desigur că, dacă ipoteza se dovedeşte a fi adevărată, orice om cinstit şi înzestrat cu o gândire ştiinţifică va trebui să o accepte. Cunoaşterea pură a Divinului, care se manifestă în mod direct prin Realizarea Sinelui, va duce treptat, la crearea pentru noua Eră, a unei noi rase de oameni. Această cunoaştere nu va mai fi rezervată cîtorva privilegiaţi, aşa cum se întâmpla în trecut, ci va fi pentru binele întregii omeniri. Astfel, ultimul salt în evoluţia noastră se va realiza în proporţie de masă. întreaga specie umană va putea fi reînnoită şi transformată. Dharma, dreptatea, vor fi din nou univer­sal respectate, iar fiinţele umane vor convieţui în pace, în armonie cu ele însele, cu ceilalţi şi cu întreaga natură.

S-ar putea. însă, ca semnele din Krita Yuga să nu fie, încă, evidente pentru majoritatea oamenilor, deoarece Kali Yuga se mai manifestă încă în lume şi, cu o intensitate deosebită, în ţările occidentale. Dar în India şi în multe alte ţări aşa-zise în curs de dezvoltare, unde dharma mai este, încă, respectată, Kali Yuga a generat, în special ia oraşe, un stil de viaţă îndepărtat de tradiţie şi de dharma. Cultura occidentală modernă atacă la ora actuală cul­tura Orientului, convertindu-i pe tineri la un mod de viaţă uşuratic, frivol, superficial.

Prezicerile din Nadi Granth cuprind detalii foarte amănunţite, ca de pildă: oamenii vor începe să mănînce din farfurii de metal în locul celor confecţionate din materiale tradiţionale, copiii vor începe să întoarcă vorba părinţilor etc. India, însă, are avantajul că respec­tul şi credinţa în Divin nu sînt atât de puternic atacate ca în Occident, unde mulţi oameni adoptă stiluri de viaţă distrugătoare şi sunt mai puternic atraşi de practici vulgare şi imorale.

Credinţa şi respectul înnăscut pentru legile divine şi armonia universală a cosmosului au existat întotdeauna la mulţi dintre indi­eni. În stadiul de copilărie inocentă şi nepătată, fiecare om posedă, de fapt, un sentiment natural şi direct al existenţei iui Dumnezeu cel Atotputernic. Odată cu trecerea timpului, această credinţă poate fi deviată, iar oamenii încep să creadă în diverse alte puteri - politice, economice sau sociale. Credinţa pură în dragostea divină degenerează, de asemenea, înspre forme nocive de religie, precum fundamentalismul, sectarismul, fanatismul, magia neagră şi vrăjito­ria. Cu timpul, din multe motive, oamenii pot chiar să înceteze să mai creadă în ceva, pierzîndu-şi până şi încrederea în ei înşişi. Aceasta este, în mare parte, situaţia actuală din Vest, în timp ce doar în ţări ca India a rămas intactă credinţa pură în Divin, mai ales la cei ce trăiesc ia sate.

Este adevărat că efectele Kali Yuga s-au făcut resimţite, până la un punct, chiar şi în India. Dar aceste efecte nu au trecut încă graniţa simţului nativ de dreptate şi a credinţei în Dumnezeu, astfel încît ceea ce occidentalii numesc stilul de viaţă împotriva lui Christos nu se regăseşte în comportamentul cotidian al indienilor obişnuiţi. Desigur că nu toţi indienii şi-au conservat simţul înnăscut al elevării spirituale şi mulţi dintre orăşeni au adoptat un mod de viaţă occidental, cu toate că s-au născut în India şi au asimilat o parte din respectul pentru valorile tradiţionale şi înţelepciunea străveche.

Ironia este că ceea ce îi atrage pe unii indieni către Occident este bogăţia sa aparentă. India a fost odinioară fabulos de bogată, dar a devenit o ţară săracă în urma dominaţiei străine, continuând să fie săracă chiar şi după câştigarea independenţei. Englezii au lăsat în urmă unele lucruri bune dar, din nenorocire, şi multe dezas­tre. Cu excepţia intelectualităţii occidentalizate, populaţia obişnuită a Indiei nu i-a acceptat niciodată pe britanici. Odată cu plecarea englezilor, după trei sute de ani de politică dusă potrivit principiului -dezbină şi guvernează", ţara a fost împărţită pe baze religioase, rezultatul fiind o atmosferă de ură şi mânie în zonele în care funda­mentalismul şi violenţa au putut să se înrădăcineze cu uşurinţă. Totuşi, în ciuda acestor neajunsuri, societatea indiană nu a accep­tat schimbări notabile în modul de viaţă tradiţional de la sate. Valorile tradiţionale au continuat să fie respectate, iar credinţa în Divin şi în simţul înnăscut al dreptăţii s-au menţinut în India de după Independenţă, la fel ca şi în trecut.

După Independentă, au apărut o serie de indivizi ipocriţi şi lipsiţi de patriotism care au profitat de inocenţa oamenilor simpli din India. Viaţa acestor oameni, apăruţi mai ales în sferele economiei, politicii şi birocraţiei, nu reflectă câtuşi de puţin stilul general de viaţă al majorităţii indienilor, care rămâne ferm ancorat în înţelepciunea tradiţională. Se poate vedea lesne că multe dintre problemele Indiei au apărut ca rezultat al acţiunilor acestor impostori care răspund de bunăstarea ţării. Din fericire, India a avut puţini intelectuali de soiul lui Freud. Sade sau alţii care au urzit adevărate sisteme pentru a instiga la schimbare de dragul schimbării, pentru a susţine dis­trugerea valorilor tradiţionale şi pentru a dezintegra societatea. Pe de altă parte. India nu s-a confruntat, spre norocul ei, cu războaie de mare anvergură.

India a dat naştere multor bărbaţi şi femei de seamă, însufleţiţi de idealuri nobile, iar aceştia au apărat adevărul şi înţelepciunea milenară. Istoria Indiei a câştigat o mare bogăţie spirituală graţie sfinţilor, profeţilor, marilor regi şi reformatorilor sociali autentici, pro­fund respectaţi şi veneraţi de către oamenii obişnuiţi. Toate aceste personalităţi au fost înzestrate cu multă învăţătură, au dovedit că posedă un caracter de excepţie şi un înalt nivel spiritual. Mahatma Gandhi de pildă, el însuşi un suflet realizat, a format o întreagă generaţie de mari patrioţi. Asemenea lui Gandhi, toţi aceştia cre­deau într-o unică religie universală, care îmbrăţişa toate principiile marilor religii ale lumii. După Realizarea Sinelui, este uşor să se perceapă adevărul că toate aceste religii s-au născut pe acelaşi arbore al spiritualităţii, dar cei aflaţi în fruntea religiilor au smuls fiecare florile din arborele care le hrănea şi au început să se bată Divide et impera, lat (n.t.). 16.

 

între ei cu florile moarte, devenite doar adevăruri parţiale. Din păcate, cei mai mulţi dintre patrioţii lui Gandhi au trăit puţin şi nu şi-au putut ocupa locul binemeritat în viaţa politică a Indiei. Din pricină că majoritatea religiilor din India nu sunt organizate şi fiecare este liber să aleagă orice credinţă doreşte, chiar şi fundamentalis- mul hindus aduce mai mult a naţionalism. Cu toate acestea, credinţa tradiţională într-o singură religie universală este foarte puternică şi astfel valorile tradiţionale ale societăţii au rămas, în esenţă, intacte.

Problema majoră a Indiei este sărăcia şi subdezvoltarea eco­nomică şi industrială după trei sute de ani de guvernare britanică. Situaţia este aici diferită de Anglia, unde Biserica Anglicană este unica autoritate pe plan religios. Cel mai rău stă Franţa, care este supranumită fiica mai mare a Bisericii Catolice. în ciuda tuturor activităţilor ilegale şi a crimelor oribile care sunt dezvăluite în toată lumea, acolo mai există şi o organizaţie denumită ADFI', care poate influenţa justiţia din majoritatea ţărilor europene. Cu toate acestea, Franţa este privită ca o ţară în care statul e separat de Biserică. Spre deosebire de Europa, în India nu există o religie oficială care ar putea să eticheteze orice altă credinţă drept cult sau sectă, ori să o condamne ca fiind indezirabilă, fără să facă nici un efort de a descoperi adevărul. Oamenii au voie să urmeze orice religie sau orice ideologie doresc. Partea negativă a acestei lipse de prejude­cată şi a toleranţei religioase este că indienii pot să urmeze orice cale absurdă, sau să aleagă pe oricine drept guru^[1]. Din fericire, toţi acei falşi guru sunt foarte lacomi, ahtiaţi după bani şi atraşi de Occident, lată avantajul de a fi o ţară săracă. în ţările unde există însă o religie oficială, de stat, libertatea alegerii este limitată şi oame­nilor nu li se permite să examineze esenţa altor tipuri de credinţe, care să îi ajute să evolueze, sau să dobândească mai mult decât le poate oferi religia oficială. Consecinţa este că ei fie se agaţă orbeşte de credinţa lor, fie cad în mrejele unui cult sau ale unei secte. Religiile convenţionale au încercat să combată libertatea tradiţiei gnostice timpurii, care nu punea preţ pe dogmele sau credinţele oficiale, ci preţuia doar adevărul pur, ţintind numai către o cunoaştere directă a realităţii divine. Rădăcina „gna" din sanscrită înseamnă „a cunoaşte". Mai există şi alte cuvinte precum „Bodha" sau "vida" care înseamnă a cunoaşte adevărul în propriul sistem nervos central. De la „bodha" derivă cuvântul „Buddha", sau „cel ilu­minat", iar de la "vida" derivă cuvântul „Veda", ce desemnează cărţile străvechi ale cunoaşterii divine.

în ambianţa tuturor acestor duplicităţi şi tare morale din Vest, funcţionează legea polarităţii. Bogăţia acumulată atât de lesne (prin spolierea resurselor naturale, prădarea nemiloasă şi exploatarea pieţelor din ţările aservite puterilor coloniale) a fost stocată în ţările occidentale, ducând la schimbări uriaşe: o mare prosperitate mate­rială, dar şi o slăbire progresivă a legăturii cu tradiţia culturală care permite de obicei oamenilor să recunoască uşor valorile eterne ale dharmei. Aceste modificări profunde au subminat grav cultura tradiţională din Vest, lăsîndu-şi amprenta chiar şi asupra oraşelor din multe ţări subdezvoltate. Explicaţia constă în existenţa unei sub­tile tendinţe materialiste care a generat cultura grosieră a vremurilor actuale."...............